... eram prin clasa a saptea si un baiat s-a hotarat ca ma conduce spre casa; eram tare incantata de treaba asta mai ales ca era mai mare decat mine (pesemne era prin a opta); si eram atat de hotarata sa il tin de vorba ca nu am vazut sarma de care m-am impiedicat rau de era sa ma insir pe jos cat eram de lunga: pe urma n-am mai fost in stare sa zic nimic coerent pentru ca eram ravasita ca m-am facut de rusine si in acelasi timp ocupata sa ii arat baiatului ca nu imi pasa;

... alta data si cam pe la aceeasi varsta ma plimbam si trancaneam cu entuziasm nici nu mai stiu de pe unde veneam; m-am trezit ca interlocutorul ma opreste brusc punandu-si mana in fata mea; ei bine, daca nu facea treaba asta dadeam direct cu capul intr-un pom care crescuse stramb cu burta inainte exact pe directia mea de mers.

.... cu un baiat din cartierul vecin am fost la film la Republica; nu stiu cum dar pe drum m-a apucat asa o nevoie fiziologica urgenta (adica faceam pe mine) incat l-am adus acasa aproape alergand; ca sa nu ma fac de ras i-am zis ca am musafiri si am uitat si ma asteapta... ma rog; ala s-a uitat la mine si a zis: ma tu faci pe tine! dar io: nu, nu ce-ti veni, e urgent cu musafirii aia.

Azi as rezolva situatiile mai bine si fara atatea framantari dar azi lumea nu mai este la fel de nebun colorata. Nici nu as mai rezista la asa zbucium de fiecare zi :)

... As vrea sa existe mai multi oameni care sa spuna despre ei ca sunt fericiti; sa fie ocupati sa traiasca frumos si sa gaseasca frumosul in ce-i inconjoara; imi pare in ultima vreme ca fericirea nu mai este interesanta pentru oamenii din jur; intreb pe cineva de filmul preferat si imi raspunde cu vreun titlu cu multe suferinte, violenta sau mai stiu eu ce; si nu pricep de ce sa preferi asa ceva;

Stai de vorba cu vreo cunostinta, toate bune si frumoase si din senin incepe sa-ti povesteasca o intamplare groaznica despre vreun copil sau o alta nenorocire vazuta la stiri; si nu inteleg ce resorturi interioare te-ar determina sa tii minte asa ceva ba sa simti nevoia sa il inspaimanti si pe cel de langa tine; cineva imi spunea ca astfel de intamplari le dau oamenilor un sentiment de siguranta, ca adica sunt norocosi ca nu li s-a intamplat si lor; mie imi dau un sentiment de anxietate, nici nu vreau sa ma uit intr-acolo.

As vrea sa fim cu totii fericiti. Si, daca e sa se intample si lucruri mai putin frumoase sa ne facem bine repede. Sa fim recunoscatori pentru binele din jurul nostru, pentru zambetul oamenilor dragi, pentru ca exista oameni care ne sunt dragi.

Adica sa fie bine.