post

Singuratatea e si ea o forma de detoxifiere. Cand esti singur (si nu ma refer lipsa oamenilor de langa tine ci la lipsa celor aflati pe aceeasi lungime de unda) esti nevoit sa pastrezi toate prea plinurile inauntru. Cam ca serpisorul care il intreba pe tatal sau daca sunt veninosi (isi muscase limba). Ei si mi se pare mie ca dupa un stagiu de-asta de stat singur esti mai atent cu cel de langa tine si nu mai trancanesti chiar tot ce iti trece prin cap fara nici o socoteala. Mi-a zis cineva o data ca daca nu vorbeste are impresia ca nu i se oxigeneaza creierul. Asa ca facea fum intr-al tau:).

post

Singuratatea e si ea o forma de detoxifiere. Cand esti singur (si nu ma refer lipsa oamenilor de langa tine ci la lipsa celor aflati pe aceeasi lungime de unda) esti nevoit sa pastrezi toate prea plinurile inauntru. Cam ca serpisorul care il intreba pe tatal sau daca sunt veninosi (isi muscase limba). Ei si mi se pare mie ca dupa un stagiu de-asta de stat singur esti mai atent cu cel de langa tine si nu mai trancanesti chiar tot ce iti trece prin cap fara nici o socoteala. Mi-a zis o colega o data ca daca nu vorbeste are impresia ca nu I se oxigeneaza creierul. Si-i producea creierul ala numai rautati. Si cand stai cu unul de-asta te

nesiguranta

nesiguranta are si ea avantajele ei: cand esti nesigur gresesti mult mai rar (pentru ca esti preocupat sa nu gresesti :), nu te plictisesti pentru ca te miri mereu ca ti-a iesit si de data asta si, in plus, esti mereu placut surprins cand te lauda careva.
in schimb n-o sa te puna nimeni sef - dar asta nu e chiar un lucru rau :).