Aveam vreo 8 ani si de abia ajungeam la tejgheaua patiseriei nou construite de la noi din cartier; atunci, ca si acum, imi placeau tare mult piscoturile de sampanie care stateau in vitrina grasute si presarate cu zahar pufos; in ziua aia aveam la mine 25 de bani cine stie de unde asa ca am intrat si am zis sa imi incerc norocul; intrucat sunt o fire timida si aveam o banuiala ca nu imi ajung banii m-am invartit mult si bine pe acolo pana am indraznit sa o intreb pe vanzatoare daca vinde piscoturi si pe bani foarte putini; s-a uitat la mine curioasa si m-a intrebat cat de putini bani asa ca i-am zis cu o umbra de speranta cati aveam. Mi-a zis sec ca nu imi ajung asa ca m-am grabit sa plec; ma afectase mai mult ca ma facusem de rusine decat ca nu ma alesesem cu vreun grasut din vitrina; asa ca data urmatoare m-am asigurat ca am destui bani pentru a cumpara piscoturi. Nu stiu de ce mi-a ramas in minte intamplarea asta, dar figureaza la rubrica "dezamagiri si chestii stanjenitoare"; daca vanzatoarea mi-ar fi dat totusi un piscotel intamplarea ar fi figurat la rubrica "intamplari fericite" ca cea cu marinarul care mergea prin portul Tomis si desfacea o ciocolata si, desi era foarte grabit sau poate doar repezit habar n-am, s-a oprit sa imi dea si mie desi nu spusesem nimic.
Cand esti mic dezamagirile sunt la fel de mari ca atunci cand esti mare.
13 comentarii:
off, parca te si vad plecand de-acolo amarata. si abrupta aia de vanzatoare, murea daca-ti dadea un piscot?
bruta abrupta :)
sta-i-ar in gat...
hai ma...
las' ca nu pateste nimic ca piscotii e moi :))
tocmai astia moi sunt cei mai rai :)
:) eh, vanzatoare nebuna! sa stii ca eu ti-as fi dat nu unul, ci 3 piscoturi!
am si eu povesti din alea cu vanzatoarele. din pacate, cred ca cele mai traumatizante pentru copii. pentru mine, cel putin, au fost nasoale cateva intamplari asemanatoare.
o sa fac si eu niste posturi din astea.
multumesc, evergreen, pentru piscoturi :)
o felie de liliac: abia astept sa le citesc!
Cita dreptate ai!
si tu ai vrut piscoturi de 25 de bani? :)
ca sa existe intamplarea cu marinarul trebuie sa existe si intamplarea cu grasutul. alb pe negru, negru pe alb.. tu doar citesti si citesti cum vrei tu.
imi place blogul tau. spor
multumesc frumos, bine ai venit, desi numele imi cam da fiori :)
Trimiteți un comentariu