duminică, 15 noiembrie 2009

panseu




unii oameni sunt ca niste gauri negre: oricata lumina primesc o transforma in intuneric;


mi-am dat seama de curand cand am priceput doua persoane ce pareau la fel: niciodata nu-ti ureaza sa iti fie bine si nici nu te incurajeaza de parca le-ar fi teama ca ar pierde ei ceva pretios in felul acesta; te pastreaza ca sa le spui tu continuu ca o sa le fie lor bine si o sa treaca si ce se mai spune in astfel de ocazii; iar cand povestesti despre ce planuri luminoase ai in legatura cu propria persoana se uita la tine lung si iti spun strepezit ca nu o sa-ti iasa.


asa ca ma gandesc serios ca nu avem nevoie de asa ceva prin preajma.

3 comentarii:

day-dreamer spunea...

Eu prefer pesimismul, dar numai când se răsfrânge asupra mea. În relaţia cu mine, da. Ceilalţi, însă, nu au nicio vină.

laura s. spunea...

era realism; in plus toti avem cate o vina :)

kissako spunea...

Gresit
Nu exista nici o vina, si nici realism nu era...